Recuperare activă pacient

Informatii privind recuperarea activă a pacientului, mobilizarea precoce și stilul sănătos de viață al acestuia ca elemente principale de luptă împotriva durerii cornice

Durerea cronică este una dintre cele mai întâlnite afecțiuni. Ca să ajungă cronică o durere trebuie să persiste mai mult de șase luni și este cauzată de o boală cronică. Durerea poate fi ușoară sau mai puternică în intensitate, periodică sau continuă.

Cauzele durerii cronice pot fi foarte variate, pornind de la traume severe în urma cărora organismul nu este complet recuperat, migrene, afecțiuni articulare, diferite leziuni la sistemul osos și până la traume de natură emoțională.

Pentru combaterea durerii cronice, pe lângă tratamentul medicamentos pe care medicul îl poate prescrie, acesta recomandă și adoptarea unui stil de viață sănătos și recuperarea activă a pacientului.

Recuperarea activă a pacientului

Programul de recuperare este constituit din totalitatea procedeelor care ajută la recuperarea fizică și psihică a pacienților care au suferit de diferite afecțiuni.

Reabilitarea trebuie instituită cât mai curand posibil, pentru a asigura accesul la o viață normală, fără ca pacientul să fie nevoit să depindă de familie și/sau aparținători.

Metodele de reabilitare diferă de la o persoană la alta, însă, de fiecare dată, scopul este același, și anume:

• dobândirea unui status funcțional care să ofere independență și ajutor minim din partea celorlalte persoane;
• acomodarea fizică și psihică a persoanei cu schimbările determinate de boală;
• integrarea corespunzătoare în familie și comunitate.

Funcțiile motorii, respectiv folosirea membrelor, mersul se recuperează după un interval relativ scurt de timp, de aceea, este foarte important ca reabilitarea și recuperarea fizică să se înceapă cât mai curând posibil. Pacientul este, astfel, încurajat să se ridice din pat și să încerce să facă câțiva pași.

În unele cazuri acest proces poate să dureze până ce pacientul își reface forța musculară și învață să pășească din nou, practic acesta învață să meargă a doua oară.

Recuperarea inițială variază de la un caz la altul, în funcție de mai mulți factori, precum:

a) afecțiunea de care a suferit,
b) vârsta pacientului,
c) bolile asociate.

De asemenea, recuperarea necesită multă răbdare și sprijin din partea personalului sanitar precum și a familiei și prietenilor.

Reabilitarea inițială continuă și după externarea sau transferul pacientului într-o altă secție medicală (de ex. de recuperare medicală).

Și este compus din:

- Odihna (somnul de calitate), odihna activă și managementul stresului (managementul energiei);

- Alimentația sănătoasă și hidratarea corespunzătoare;

- Munca și mișcarea în aer liber;

- Educația și socializarea;

• Odihna:

Medicii recomandă o durată de somn, la adulți, cuprinsă între 7 și 9 ore pe noapte – cine doarme mai puțin sau mai mult își scurtează viața.

Odihna prin somn: cel mai sănătos somn este noaptea între ora 22:00 – 23:00 până la 6:00 – 07:00 dimineața.

Odihna poate să fie și activă. Odihna activă sau, în termeni mai simpli, să faci ceva ce te relaxează, sa faci ce-ți place în viață: dans, înot, muncă plăcută intensă, mișcare, exercițiu fizic sau sport intens, cititul unei cărți, ascultarea muzicii, plimbarea cu prietenii prin parc (prin natură) etc.

• Alimentația sănătoasă:

Conform specialiștilor în nutriție, alimentația sănătoasă presupune consumarea unor alimente de calitate cât mai puțin procesate. Dacă nu avem un regim alimentar impus de medic, atunci putem consuma orice – însă mare atenție la cantități. Totodată, din ce în ce mai mulți doctori nutriționiști recomandă consumul a mai puțină mâncare animală, proteină, grăsime animală (lapte, brânză, carne, ouă și derivate din acestea) și mai multă mâncare vegetală.

• Hidratarea corespunzătoare:

Medicii ne recomandă consumul a 6-10 pahare de apă pe zi, de preferat minim 7-8 pahare (2 litri) de apă pe zi (APĂ și NU: cafea, băuturi dulci sau carbogazoase, sucurile de pe piață, de preferat apă plată sau chiar de la robinet).

• Munca și mișcarea:

Munca (de preferat intensă) 8 ore pe zi. Mișcarea intensă în urma căreia să se transpire (mai ales pentru cei care au muncă sedentară, muncă de birou, etc.) minim 1 oră pe zi sau lucrul în gospodărie, exerciții fizice, sportul, chiar urcatul scărilor și mersul pe jos minim 30-45 minute pe zi este sănătos.

Activități fizice și controlul greutății.

Managementul stresului: Să luăm viața așa cum este ea, cu bune și mai puțin bune, să nu lăsăm necazurile, stresul să ne doboare întrucât, altfel, sistemul nostru imunitar va scădea, iar la un om cu sistemul imunitar scăzut vor apărea inevitabil boli, afecțiuni grave și chiar fatale: obezitate, cancer, diabet, boli cardiovasculare (BCV), accident vascular cerebral (AVC), etc.
În acest sens, este necesar, să identificăm metode prin care să ne detașăm de stresul zilnic care ne poate îmbolnăvi, astfel: ascultând muzica care ne relaxează sau citind o carte, ieșind cu prietenii sau animalele de companie în zone cu verdeață în care ne putem oxigena creierul și în care să ne simțim mai bine, să facem mișcare, exerciții fizice și nu numai. Sportul face ca sistemul imunitar să fie mai rezistent, ne induce o stare de bine și ne ajută să prevenim și chiar să vindecăm bolile care au fost declanșate de un stil de viață nesănătos.

• Educația (care include și autoeducația, dezvoltarea personală):

Educația este un alt factor important care intră în componența stilului de viață sănătos. Stilul de viață sănătos înseamnă să ne schimbăm modul de a trăi dar și modul de gândire cu un mod de trai și de gândire sănătoasă, constructivă, pozitivă.

Să renunțăm, astfel, prin informare, educare, auto-educare la obiceiurile proaste, nesănătoase și să le înlocuim prin obiceiuri bune, sănătoase pentru noi și cei din jurul nostru.